HOME SERVICII PORTOFOLIU PARTENERI CONTACT

Comuna Jucu

Galerie Foto Comuna Jucu se afla la interferenta a doua mari unitati de relief: Podisul Somesan in partea de vest si Campia Transilvaniei in partea de est, fiind traversata de la sud la nord de raul Somesul Mic.

In componenta comunei intra localitatile Gadalin, Jucu de Sus, Jucu de Mijloc, Juc-Herghelie si Visea.

Suprafata comunei este de 85 km2, iar populatia de peste 4.000 de locuitori. Odata cu deschiderea Tetarom III in localitate, este de asteptat o crestere rapida a populatiei comunei si o eventuala avansare a ei la statutul de oras in urmatorii ani.

Unitatea administrativa se invecineaza la sud cu comuna Apahida, la nord cu Bontida, la est cu comunele Apahida si Caianu, la vest cu comunele Borsa si Chinteni.

Domeniul Juc a apartinut familiei nobiliare Suki, odinioara una din cele mai bogate si mai influente familii din Transilvania.

Primele atestari documentare dateaza din secolul XIV. Jucu de Jos apare mentionat in documente scrise din anul 1314, iar Jucu de Sus din 1325. In partea stanga a raului Somes se afla Jucu Nobil, domeniu resedinta a familiei Suky. Aici a fost atestata in 1332 cea mai veche scoala sateasca din Transilvania. De cealalta parte a raului (Jucu de Jos si Jucu de Sus, unificate in 1966 in Jucu de Sus) se intindea in continuare domeniul Suky.

Familia nobiliara Suky, de origine germana, a venit in Transilvania in perioada secolului XIII, iar ultimii urmasi ai familiei au murit in secolul XVIII. In orasul Cluj familia a detinut o resedinta, pe locul careia s-a construit in secolul XIX Palatul Petricevich-Horvath (devenit ulterior Muzeul de Istorie a Transilvaniei). Cel mai cunoscut reprezentant al acestei familii a fost László Suki (1741-1791), binefacator al Bisericii Unitariene.

In catedrala din Esztergom (Ungaria) se pastreaza si astazi un potir din aur, comandat de familia Suky, obiect considerat de istoricii de arta drept cel mai valoros din Transilvania.

Din registrul recensamantului (conscriptiunii) realizat(e) in anul 1733, la cererea Episcopului unit (greco-catolic) Inocentiu Micu-Klein, aflam ca in localitatea Jucu, ortografiat Suk (Locus unitus purus valachicus) traiau un numar de 67 de familii, cu alte cuvinte, circa 335 de locuitori. In localitate erau recenzati Popa Stephanus alias Glis Vicarius, Popa György Archidiaconus si Popa Gligor. Localitatea Jucu era sediu de Protopopiat si al Vicariatului general greco-catolic (Archidiaconatus Rmi Dni Vicarii generalis Sukiensis). Functiona o biserica si exista o casa parohiala. Pamantul Bisericii (Terrae ad Ecclesiam) era destul de intins. Aflam, de exemplu, ca de pe faneata apartinatoare Bisericii se puteau strange 25 de care de fan (Foeneta currum: 25). Numele localitatii, ca si cel al unuia dintre preoti, sunt redate in ortografie maghiara, intrucat rezultatele recensamantului erau destinate unei comisii formate din neromani si in majoritate unguri. Din registrul aceleiasi conscriptiuni mai aflam si situatia din alte localitati ale actualei comune Jucu: Jucu de Sus (Felsö-Suk), Visea (Visa),...[5]

Cladirea fostei manastiri greco-catolice si a orfelinatului sustinut de Congregatia Surorilor Maicii Domnului, edificii dezafectate la 10 septembrie 1948, odata cu deportarea calugaritelor catolice la manastirea ortodoxa Bistrita (Valcea)

In localitatile comunei se practica cultura cerealelor si legumicultura, comuna fiind cunoscuta si pentru cresterea cailor de rasa.

Administratia clujeana a initiat aici construirea parcului industrial Tetarom III. Printre companiile care si-au anuntat participarea se afla si compania finlandeza Nokia. Pe 26 martie 2007 in prezenta premierului Calin Popescu-Tariceanu a fost semnat un memorandum intre Nokia si Consiliul Judetean Cluj. [8] [9][10]. Compania americana Accenture si-a anuntat, de asemenea, intentia de a investi peste 500 mil. de euro, langa viitorul complex Nokia Village. [11] Un alt efect al venirii Nokia la Jucu este orientarea unor dezvoltatori imobiliari pentru proiecte aici, precum si intentia altor companii de a isi dezvolta investitii in zona [12].

In Jucu de Jos s-a nascut istoricul si publicistul roman transilvanean George Baritiu (1812-1893), conducator al Revolutiei de la 1848.

Galerie Video



© 2010 Phantom Video Productions