HOME SERVICII PORTOFOLIU PARTENERI CONTACT

Comuna Gilau

Galerie Foto Asezat la iesirea Somesului Mic din muntii Apuseni, datorita pozitionarii sale la intersectia a doua importante cai de comunicatie ale Transilvaniei, Gilaul a avut si are un important rol in dezvoltarea economica, politica, culturala si sociala a judetului Cluj si a Transilvaniei centrale.

Din punct de vedere geografic, Gilaul este asezat intr-un mod fericit la intalnirea M-tilor Apuseni cu zona de deal a Podisului Somesan, ceea ce ii da un farmec pitoresc aparte. Asezata in zona central-vestica a judetului Cluj, comuna Gilau este strabatuta de raurile Capus, Somesul Cald si Somesul Rece, care prin unificarea lor dau nastere Somesului Mic. Comuna este formata din satele: Gilau, Somesul Rece, Somesul Cald, Talieni si Colonia Tarnita.

Comuna Gilau are o suprafata de cca 117 kmp si o populatie de 9500 locuitori, alcatuita din romani (populatia majoritara),maghiari si rromi. Din punct de vedere al credintelor religioase, este formata din ortodocsi, reformati-calvini, neo-protestanti, penticostali, baptisti, Greco-catolici si romano-catolici. Indiferent de care cult apartin, gilauanii invata sa fie buni crestini, sa isi cinsteasca aproapele si sa-L slaveasca pe Cel de Sus.In urma cu 70 de ani, in comuna Gilau erau prezenti si evreii, intr-un numar destul de mare, harnici meseriasi si care mai traiesc astazi doar in amintirea locuitorilor in varsta ai comunei, iar ca marturie a prezentei lor a ramas micul cimitir care ne vorbeste de peste timp de patimile si durerile acestor trecuti locuitori ai Gilaului.

Prezenta umana este atestata inca de acum 5000 de ani,iar rand pe rand,aici la Gilau s-au succedat culturile epocii bronzului, a fierului, din prima varsta a acestei perioade, avand magnifica fortificatie de pe Dealul Cetatii-asezata la confluent Somesului Cald cu Somesul Rece, pe un deal la o altitudine de 400 m, fortificatia din prima varsta a fierului are dimensiunile de cca 40 de hectare, avea rolul sa adaposteasca pe locuitorii din zona si animalele acestora.Cetatea o fost inconjurata de un sant de aparare si un val de pamant, deasura caruia a fost construita o palisada din lemn.

Desoperiri ale perioadei dacice gasim tot la somesul rece,pe Platoul Chister, vizavi de cetatea hallstatiana de pe dealul cetatii, constand intr-un set de podoabe de argint, astazi aflate la muzeul din Viena.Totodata,s-ar putea ca o parte a fortificatiei de pe Dealul Cetatii sa fi fost folosita si de catre daci, deoarece aceasta,prin pozitionarea ei, controleaza doua cai importante de patrundere inspre inima muntilor Apuseni, acolo unde se gasesc minereurile aurifere.

Perioada care insa va aseza definitiv Gilaul ca punct de control si dezvoltare pe harta transilvaniei a fost perioada romana, aici fiind asezata, de catre impratul Traian o importanta unitate militara de cavalerie adusa tocmai din indepartata Siria, a II-a siliana. Castrul acestei unitati miltare, adica cazarma, a fost asezata pe un pinten de deal, intre Somesul mic si paraul Capus, actualmente in gradina castelului Teleki din centrul comunei. Pozitionarea acestui castru a fost foarte bine gandita deoarece aici exista o vizibilitate buna inspre Capusu Mare si inspre Cluj-Napoca. Suprafata acestui castru era de aproximativ 2.2 ha, el adapostind 500 de soldati si 1000 de cai, cate doi de fiecare soldat. In frumoasa gradina din spatele castelului astazi mai sunt vizibile pe teren urmele portilor laterale si a portii decumana, adica poarta din spate,precum si foarte puternic aplatizate santurile si zidurile de aparare. Dar care era oare rolul acestei unitati de cavalerie romana? In mod clar, la fel ca si fortificatia de pe dealul cetatii, supraveghea accesul spre minereurile aurifere. Insa, ea trebuie sa fi jucat un rol de control al uneia dintre cele mai importante bogatii din acele vremuri ale Transilvaniei: Sarea. De ce sarea? Pentru ca, pana nu demult, sarea a fost principalul conservant al carnii provenite de la animale, iar Campia Panoniei (Ungaria de astazi) nu detine astfel de zacaminte, alte rezerve de sare gasindu-se doar dincolo de Berlin. Acestea, odata sacrificate, erau puse in butoaie de lemn, conservate cu saramura si exportate in intreaga Europa. Gilaul, aflandu-se la intersectia celor doua artere importante, dinspre E si S, exact cum ar fi soseaua E60 cu Autostrada Transilvania, controla acest comert dinspre exploatarile de sare de la Ocna Mures, Turda, Cojocna, Jucu si Sic. Practic aceasta sare a fost aurul Transilvaniei, pentru exploatarea ei necesand un efort minim, obtinandu-se insa un profit imens la export.

Prezenta acestei unitati militare de cavalerie romana asigura controlul acestui comert cat si sprijinul militar al castrelor de infanterie de la Bologa, Sutor, Romanasi, Brusturi, Tihau, practic, a frontierei Imperiului Roman.

Importanta unitatii de cavalerie de la Gilau este dovedita si de faptul ca doi dintre ofiterii superiori erau decurioni ai municipiului napoca, adica consilieri municipali. Este lesne asadar de inchipuit rolul pe care comuna gilau de azi il juca acum doua mii de ani in coducerea orasului Cluj-Napoca din zilele noastre, si in conducerea provinciei Dacia Porolissensis creata de catre imparatul Hadrian in anul 121, era noastra.

Dacia Porolisensis, ca unitate administrativa, se pare ca a stat si la baza voievodatului lui Gelu, care la fel ca si vechea provincie romana exploata si controla comertul cu sare dinspre Transilvania spre Europa. Insa pana la Gelu, aici la Gilau avem printre primele dovezi ale crestinatatii, fiind descoperit un frumos monument de banchet funerar, unde apare si simbolul crucii. Astazi, acest monument este incastrat in peretele bisericii catolice monument istoric din gilau, situata in centrul comunei.

In mod sigur dupa retragerea romana si pana la voievodatul lui Gelu vor fi locuit aici gepizii, ale caror prezenta e atat de bine reliefata prin sapaturile arheologice de la Floresti-Polus, Vlaha si Savadisla.

Galerie Video



© 2010 Phantom Video Productions